FROM: The Art of Forgetting

The Art of Forgetting, like the The Art of War,  provides a means of practicing “forgetting as healing,” it redefines the archive(s) and presents the End as a gate to action.

“This poetry punk’s supreme corruption is The Art of Forgetting. Like genial Borges, Codrescu is unforgettable. Horror of Codrescu is he is fun. Not serious like Putin who kills for fun. Andrei is a word tsar and wonder smith making crooked beauty. Banish him to an African game park. The giraffes will play polo, hippos rock, and poachers sing Bach in Sunday school.” —Willis Barnstone

"Andrei Codrescu, poetul, devine instrument de măsurare existențială polimorf. Poetry is the art of last words/ poezia este arta ultimelor cuvinte - poezia este singura care mai poate conține cuvintele adevărate, ceea ce au fost cuvintele, ultimele cuvinte ale lumii si ale omului. Miza filozofică a cotidianului, cu povesti si lucruri, este o altă dimensiune a artei uitării pe care Andrei Codrescu o transcrie si comentează cu o melancolie (auto)ironică, apoi cu focuri de artificii, dar si cu dinamită, într-un one-man-show de neuitat. 

–Ruxandra Cesereanu